In momentul in care devenim parinti si primim in viata si in familia noastra un copil ne imbarcam in cea mai bogata, profunda si tumultoasa aventura a vietii noastre. Cu siguranta, e o calatorie pe care nu o vom regreta niciodata, oricat de greu ne-ar fi (pentru ca este greu, adesea) si oricat de mult ne-ar schimba - pe noi si relatiile pe care le avem cu cei din jur.
In privinta relatiilor, cea de cuplu este, de cele mai multe ori, cea mai expusa tensiunii si transformarii odata ce devenim parinti. Si e cat se poate de firesc sa se intample astfel, daca tinem cont de amploarea si de ritmul schimbarilor care au loc in viata noastra, precum si de emotiile coplesitoare pe care le simtim in noua noastra calitate de parinti.
Sunt multe emotii care se pot amesteca in sufletul unui parinte atunci cand isi tine copilul in brate. Oricat de intense ar fi, fericirea, bucuria, incantarea, mandria si recunostinta lasa loc suficient si pentru multa grija, teama, nesiguranta, neputinta sau tristete.
De obicei, dupa aparitia copilului, aproape toata atentia si afectiunea parintilor se indreapta catre cel mic. De cele mai multe ori, mama preia responsabilitatea alaptarii si isi foloseste aproape toate resursele de energie si de timp pentru a avea grija de bebelus. Partenerul, pe de alta parte, primeste tot mai putina atentie, in timp ce ii cresc mult responsabilitatile in rolul de tata.
In noua organizare a vietii de familie - cu scutece, lapte, gangureli si prea putin somn - viata intima ajunge la finalul listei de prioritati, iar acest lucru contribuie, la randul sau, la schimbarea dinamicii in cuplu. In plus, multe mame aleg sa doarma cu cel mic in perioada alaptarii (si chiar si dupa intarcare), ceea ce face ca distanta dintre parteneri sa creasca si mai mult.
In ciuda tuturor acestor schimbari care apar odata cu venirea pe lume a copilului, ambii parteneri raman cu nevoile lor de intimidate, apartenenta si afectiune, pe care le alunga insa la coada listei cu prioritati, din lipsa de timp, energie si disponibilitate. Ignorate si amanate in mod repetat, aceste nevoi neimplinite dau nastere la frustrari, nemultumiri, reprosuri, resentimente si furie, cu efect rapid asupra relatiei de cuplu.
Exista, insa, modalitati prin care relatia de cuplu poate evolua in urma transformarilor care apar inevitabil odata cu venirea pe lume a copilului. Un prim pas ar fi ca parintii sa-si constientizeze nevoile si sa primeasca sustinere din partea familiei largite, a specialistilor, a grupului social si a comunitatii. De asemenea, o planificare constanta si clara a timpului dedicat nevoilor de cuplu pot ajuta la diminuarea problemelor care apar in cuplu odata cu nasterea copilului.Diana Frazzei este pasionata de intelegerea naturii umane, mama unei adolescente care o inspira sa iubeasca Natura si fiica unei mame care o inspira sa iubeasca Familia. Pasiunea i-a devenit vocatie si, in calitate de psihoterapeut, ajuta cuplurile sa tina iubirea aprinsa si copiii sa aiba cei mai buni parinti.
Despre cum li s-a schimbat relatia de cuplu atunci cand au devenit mame, dar si ce au facut pentru a readuce echilibrul in relatie au povestit si Tily Niculae, Ruxandra Luca si Gabriela Maalouf.
Iata ce informatii valoroase am primit in cadrul intalnirii: