Data & ora: 10 noiembrie 2021, 21:00
Speaker: Paul Olteanu
A deveni mama reprezinta, fara indoiala, una dintre cele mai profunde experiente umane. Intrarea in rolul de mama este un pas major in viata oricarei femei, iar dimensiunea, importanta si maretia acestei transformari pot fi incredibil de imbucuratoare, dar si coplesitoare si dificil de gestionat.
In plus, perioada de adaptare a mamei la noua ei viata, de dupa nastere, este plina de schimbari psiho-biologice si sociale. Venirea pe lume a unui copil sanatos este, teoretic, un moment de mare fericire intr-o familie care doreste si asteapta acest copil. Pe de alta parte, pentru a le maximiza sansele de supravietuire, natura i-a inzestrat pe bebelusi cu trasaturi menite sa le activeze adultilor instinctele necesare pentru a-i proteja, a-i ingriji si a-i hrani. Femeilor, in mod deosebit, li se activeaza instinctul matern, mai ales odata ce devin mame, si reusesc sa creeze cu bebelusul lor o legatura plina de grija si afectiune. Acest lucru nu se intampla insa peste noapte, iar multe mame traiesc sentimente intense de frustrare si vinovatie, raportandu-si starile la aceste asteptari. In cautarea interioara a instinctului matern si a puterii de a se bucura de rolul de mama, unele femei descopera un gol interior, vinovatie, furie si desconsiderare a propriei persoane, alunecand in ceea ce numim depresie post-partum.
Nevoile mamelor
Nevoite sa fie permanent atente la nevoile copiilor, multe mame isi ignora adesea propriile nevoi de baza, care devin acute si ajung sa le afecteze negativ sanatatea fizica si emotionala. Nu vorbim doar de nevoile fiziologice, precum cele de somn, mancare si apa, igiena sau sex, ci si de nevoi care tin de siguranta persoana, precum nevoia de limite, stabilitate, securitate si ordine.
De asemenea, chiar daca simt ca nevoia de iubire le e satisfacuta in relatie cu bebelusul, de care au grija clipa de clipa, mamele au si mai mare nevoie, dupa nastere, sa-si satisfaca nevoia de apartenenta si de iubire, simtindu-si familia aproape si mentinand relatii sociale sanatoase.
Din pacate, multe alte nevoi ale mamelor raman neimplinite in primele 1000 de zile de viata ale copilului, respectiv de la inceputul sarcinii si pana la aniversarea de doi ani a copilului.
Depresia postpartum
Sunt firesti si frecvent intalnite, la proaspetele mame, sentimentele de grija, tristete, oboseala, lipsa a concentrarii, schimbari bruste de dispozitie si tendinta de a plange des; sunt simptomele a ceea ce poarta denumirea de baby blues. Aceste stari afecteaza aproximativ 80% dintre femeile care devin mame, se manifesta incepand cu prima saptamana dupa nastere si pot fi influentate de schimbarile hormonale care au loc in organism, de starea de epuizare care urmeaza efortului depus la nastere, de lipsa somnului, dar si de nou dobandita responsabilitate de a avea grija de un bebelus. De obicei, simptomele specifice starii de baby blues dispar de la sine dupa primele trei saptamani.
In destul de multe cazuri, insa, aceste simptome persista pentru mult mai mult timp, transformandu-se in depresie postpartum.
Aceasta se poate manifesta prin reducerea energiei si a capacitatii de a simti placere, interes si concentrare, precum si printr-o stare de oboseala marcata, chiar dupa un efort minim. De asemenea, mamele afectate de depresie postpartum pot avea tendinta de a plange des, sentimente de furie, lipsa de incredere in capacitatea de a avea grija de copil si teama ca i-ar putea face rau, precum si tendinta de a se retragere din relatiile semnificative pe care le au cu cei din jur. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, depresia postnatala afecteaza aproximativ 10%-15% dintre femei si se manifesta in decursul primului an de la nasterea copilului. De cele mai multe ori, mamele afectate de depresie postpartum au nevoie de sprijin din partea familiei si grupului de suport, precum si de ajutor de specialitate, pentru a depasi aceasta perioada dificila.
Altfel spus, pentru a fi bine cu si pentru ceilalti trebuie intai sa fim bine cu noi. E adevarat ca nu este usor; presiunea sociala, dependenta unei alte fiinte de tine, lipsa indeplinirii unor nevoi primare de baza pot face orice mama sa se simta si mai coplesita de probleme.
Cu cat mama este mai bine informata cu privire la schimbarile care apar in viata ei si in relatia de cuplu, cu atat are sanse mai mari sa gaseasca strategii eficiente de a face fata schimbarilor, de a cere si a primi ajutorul necesar.
Despre speaker
Cu o experienta de 13 ani in sustinerea de programe de training, coaching si consultanta catre publicuri din Europa, America si Asia, Paul Olteanu dezvolta si livreaza, in prezent, programe de training si coaching bazate pe ultimele descoperiri din neurostiinta si psihologie, cu obiectivul de a genera transformari sustenabile la nivel individual sau organizational.
Incepand din 2019, Paul realizeaza podcastul Mind Architect, in care abordeaza subiecte precum Neurostiinta fericirii, Neurochimicale, Neurobiologia stresului si strategii de recuperare dupa perioade indelungate de stres, Sensul vietii in perspectiva neurostiintifica si multe altele.
La intalnirea online au fost prezente si Atena Boca, Ioana Chicet-Macoveiciuc si Anca Serea, care au povestit despre cum au reusit ele sa echilibreze rolurile de mama si femeie, astfel incat sa isi recapete starea de bine. Iata ce informatii valoroase am primit in cadrul intalnirii:
