Mihaela Paraschiv – Cum devii lider fără să te pierzi

În podcastul Femei care inspiră, Adriana Irimescu deschide o conversație sinceră cu Mihaela Paraschiv despre leadership, alegeri și lecții de viață. Dincolo de titluri și funcții, interviul devine o reflecție despre ce înseamnă să conduci cu sens.

Mihaela Paraschiv este Head of Marketing Black Sea States (România, Bulgaria, Turcia, Ucraina) în cadrul Rehaw Windows Solutions, ocupând o funcție de leadership într-o industrie tehnică, dominată de bărbați, unde rigoarea, deciziile rapide și autoritatea sunt adesea asociate cu lipsa de empatie. Cu toate acestea, povestea ei vorbește despre o altă formă de putere: una care nu exclude sensibilitatea, ci o integrează. Pentru ea, leadershipul nu este despre control, ci despre responsabilitate față de oameni și față de rezultatele comune.

Copilăria Mihaelei a fost trăită între grădină, muncă fizică și contact direct cu natura. A crescut cu tălpile goale în pământ, într-un mediu rural care i-a format respectul pentru efort, simplitate și ritmurile firești ale vieții. În contrast, visul ei de copil era unul elegant și îndrăzneț: să devină o „doamnă”, o femeie de business sigură pe ea, într-un costum impecabil. Acest contrast avea să-i definească, mai târziu, felul de a fi: ancorată în realitate, dar orientată spre construcție și evoluție.

Încă de mică, Mihaela a arătat o sensibilitate aparte. Desena, picta, scria și avea capacitatea de a pune emoții puternice în cuvinte. O compunere citită în clasă a fost suficient de intensă încât să emoționeze un adult până la lacrimi. Deși parcursul ei profesional a urmat o direcție pragmatică, această latură creativă nu a dispărut. S-a transformat, în timp, într-o empatie rar întâlnită în mediul corporate.

Drumul educațional a fost ales mai degrabă din rațiuni practice decât vocaționale: liceu teoretic, facultate cu profil economic, aspirații diplomatice și o carieră construită pas cu pas. Dar adevărata formare nu a venit din diplome, ci din responsabilități asumate devreme. Fiind cea mai mare dintre trei surori, Mihaela a învățat de timpuriu ce înseamnă grija pentru ceilalți, echilibrul și asumarea consecințelor propriilor decizii.

Leadershipul, așa cum îl vede ea astăzi, nu se activează printr-un „start”. Este o sămânță care încolțește atunci când viața oferă contextul potrivit. La început, a condus într-un stil rigid, orientat exclusiv spre rezultate, presupunând că toți oamenii funcționează după aceleași repere. Momentul de cotitură a venit atunci când a realizat că nu toți au aceleași resurse emoționale, același nivel de experiență sau aceeași capacitate de a gestiona presiunea.

Din acel moment, leadershipul ei a început să se schimbe. A învățat să întrebe înainte de a cere, să observe înainte de a judeca și să creeze un spațiu în care oamenii să poată colabora, nu doar să execute. Pentru Mihaela, un lider adevărat nu privește de sus, ci se implică alături de echipă.

Deși consideră educația importantă, nu o vede ca fiind definitorie pentru valoarea unui om. În viziunea ei, ceea ce contează cu adevărat este atitudinea: respectul față de ceilalți, lipsa prejudecăților și capacitatea de a trata oamenii ca egali, indiferent de poziție. Crede profund în puterea exemplului și în leadershipul care se vede în fapte, nu în ierarhii.

Un capitol profund al vieții sale este relația cu mama, primul și cel mai important model feminin. Pierdută mult prea devreme, mama Mihaelei a fost exemplul femeii care a dus greul fără să-l transforme în povară pentru copii. Ani la rând, Mihaela și-a reprimat durerea pentru a fi sprijin pentru familie, descoperind abia mai târziu cât de multă forță există în a-ți permite să simți.

Astăzi, ca mamă, Mihaela a ales un alt tip de raportare la educație. Relația cu fiica ei este una bazată pe dialog, încredere și siguranță emoțională. Refuză parentingul construit pe frică, pedepse sau performanță forțată. Crede că un copil are nevoie, înainte de toate, să fie văzut și ascultat, nu evaluat constant.

Fiica ei este una dintre cele mai mari surse de inspirație. Prin sinceritate, curaj și capacitatea de a spune lucrurilor pe nume, copilul devine o oglindă care o ajută pe Mihaela să-și ajusteze tonul, ritmul și prezența. La rândul ei, Mihaela își inspiră fiica prin calm, acceptare și încredere necondiționată — valori care creează spațiu pentru explorare și devenire.

În mediul profesional, Mihaela recunoaște că s-a confruntat cu prejudecăți legate de gen, mai ales într-o industrie tehnică. A învățat să le traverseze fără a se încrâncena, cu luciditate și răbdare. Știe că uneori trebuie să demonstrezi mai mult, să construiești credibilitate pas cu pas și să rămâi deschis colaborării, chiar și atunci când este incomod.

Dacă ar putea schimba o singură prejudecată despre femeile-lider, ar fi ideea că acestea sunt „mai dure” decât bărbații. Pentru Mihaela, fermitatea nu exclude empatia, iar claritatea nu înseamnă agresivitate. Uneori, adevărata grijă față de ceilalți este să nu le irosești timpul și să duci lucrurile la capăt.

Echilibrul ei vine, în cele din urmă, din natură. Viața la curte, grădina, munca pământului și ritmul mai lent sunt spațiul în care se reîncarcă. Acolo, departe de agende, ședințe și presiune, Mihaela se întoarce la esență și își regăsește liniștea.

Povestea Mihaelei Paraschiv nu este despre succes spectaculos sau ascensiune rapidă, ci despre coerență interioară. Despre cum poți ajunge într-o poziție de putere fără să-ți pierzi rădăcinile, despre cum poți conduce fără să domini și despre cum feminitatea nu se pierde în leadership, ci îi dă profunzime.

Află mai multe urmărind interviul realizat de Adriana Irimescu cu Mihaela Paraschiv în cadrul podcastului Femei care inspiră: